În numai doi ani, la CNADNR s-au acordat salarii suplimentare în valoare de milioane de euro, angajații au primit bonusuri ilegale, în timp ce productivitatea muncii a scăzut considerabil. Unul dintre principalii responsabili pentru acest dezastru care se reflectă în infrastructura deficitară a României se află și astăzi în funcție: Maşala Ionuţ Laurenţiu, director general adjunct economic al CNADNR, manevrează, de mai bine de șapte ani, toți banii destinați infrastructurii rutiere. El a fost acompaniat în aceste operațiuni păguboase de fostul șef al CNADNR, Narcis Neaga.

Un document oficial al Curții de Conturi arată existența a numeroase nereguli contabile, de salarizare, administrative, financiare și de gestionare a proiectelor în cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR). Reprezentanții Curții de Conturi au verificat activitatea Companiei din perioada 2013-2014 iar concluziile au fost cât se poate de clare: „în urma acţiunii de control curente şi acţiunilor de control derulate la nivel teritorial, auditorii publici externi au constatat atât pentru entitatea verificată CNADNR, cât şi pentru entităţile subordonate acesteia şi verificate (ca urmare a includerii acestora în programul anual de activitate) faptul că modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli nu sunt în concordanţă, sub toate aspectele semnificative,cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea şi nu se respectă, sub toate aspectele semnificative, principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, gradul de răspândire în activitatea entităţii verificate a cazurilor de neconformitate a obiectivelor specifice cu criteriile de audit este ridicat”.

*Cine-i vinovat

În perioada verificărilor, Curtea de Conturi a cerut lămuriri și explicații de la mai multe persoane, foști sau actuali angajați ai CNADNR, printre care Narcis Neaga, fost Director General în perioada 22.08.2013-07.12.2015; Mircea Pop, fost Director General între 03.07.2012-22.08.2013. Unul dintre "interlocutorii preferați" ai inspectorilor Curții de Conturi (semn că este la curent cu tot ceea ce mișcă în CNADNR) și care a avut de dat numeroase explicații pentru neregulile găsite în cadrul companiei a fost Mașala Ionuț Laurențiu. Acesta le-a supraviețuit tuturor celor mai sus menționați ocupând și acum, la 3 ani și jumătate de la numirea sa pe funcția de Director General Adjunct Economic, poziția cheie în mișcarea banilor companiei.

Și cum peștele de la cap se împute, la CNADNR această regulă este sfântă. Raportul Curții de Conturi arată că angajații companiei (în număr de 6.094 de funcții, la data de 1 ianuarie 2015, din care neocupate erau 93) au lucrat tot mai ineficient, în timp ce salariile și primele le creșteau exponențial fără nici un temei legal.

„În anul2014, CNADNRnu a respectat corelaţia dintre gradul de realizare a productivităţii muncii cu cel al câştigului mediu lunar pe salariat. Astfel, indicatorul <<Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza fondului de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă>> a fost depăşit cu 18,99%, în timp ce indicatorul <<Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu în preţuri curente>> a înregistrat o nerealizare de42,48%. Atât în exerciţiul financiar 2013,cât şi în exerciţiul financiar2014, entitatea a angajat cheltuieli pentru investiţii peste limita creditelor bugetare repartizate de ordonatorul principal de credite”, se arată în raportul Curții de Conturi. Altfel zis, muncești la jumătate din capacitate, dar câștigi cu aproape cu un sfert mai mulți bani.

*Cu cât au crescut, nemeritat, salariile în CNADNR

“Prin bugetul de venituri şi cheltuieli al CNADNR SA pe anul 2013, aprobat prin Hotărârea de Guvern numărul 227/2013 privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2013 al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, aflată sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, la partea de cheltuieli cu personalul au fost aprobate cheltuieli cu salariile în cuantum de 162.309.000 lei. Din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al CNADNR pe anul 2013, echipa de auditori a Curţii de Conturi a constatat depăşirea fondului de salarii aprobat cu suma de 14.070.610 lei.Prin bugetul de venituri şi cheltuieli al CNADNR SA pe anul 2014 aprobat prin Hotărârea de Guvern numărul 306/16.04.2014 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România-SA, aflată sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, la partea de cheltuieli cu personalul au fost aprobate cheltuieli cu salariile în cuantum de 166.204.410 lei.Din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al CNADNR-SA pe anul 2014, echipa de auditori a Curţii de Conturi a constatat depăşirea fondului de salarii aprobat cu suma de 27.449.950 lei”.

Suma totală cu care a fost depășit bugetul de salarii în doi ani –2013 și 2014– este de 41,5 milioane de lei, adică aproape 10 milioane de euro. Asta, în timp ce productivitatea muncii a scăzut în această perdioadă. Foarte interesant este modul în care au crescut, în medie, salariile din CNADNR. Astfel, în 2013, a fost aprobat un salariu mediu de 2.250 de lei, determinat pe baza fondului de salarii aferent pe bază de contract individual de muncă. Acesta a crescut, însă, iar, la finalul anului, s-a constatat că salariul mediu în 2013 în CNADNR a fost de 2.495 de lei. Mai mult, salariul mediu lunar influențat de bonusuri și bonificații în lei și/sau natură a ajuns la suma de 2.763 de lei (rezultă o creștere față de salariul prognozat pe 2013, de 500 de lei).

Pe anul 2014, a fost aprobat un salariu mediu de 2,304 de lei, determinat pe baza fondului de salarii aferent pe bază de contract individual de muncă. La finalul anului, s-a constat că salariul mediu în 2014, în CNADNR, a fost de 2.742 de lei. Mai mult, salariul mediu lunar influențat de bonusuri și bonificații în lei și/sau natură a ajuns la suma de 2.998 de lei (adică mai mult cu aproape 700 de lei decât era stabilit prin lege).

*Primele nu se justifică

Doar că, surpriză, toate aceste bonusuri au fost acordate ilegal.“În contextul depăşirii fondului de salarii aprobat prin buget, echipa de control a constatat acordarea nelegală a acestor sume din fondurile de salarii pe anul 2013 şi 2014. Acordarea premiilor către salariaţii companiei s-a efectuat fără temei legal, în baza deciziilor Directorului General, cu încălcarea clauzelor contractelor colective demuncă aplicabile, conform cărora salariaţii puteau fi recompensaţi prin Decizia Directorului General numai cu încadrarea în fondul de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli (BVB). Cauzele abaterilor constatate constau în nerespectarea disciplinei financiare la nivelul entităţii, încălcarea prevederilor legale de către conducerea executivă a societăţii şi de către personalul cu atribuţii în urmărirea execuţiei bugetare, neimplementarea măsurilor dispuse de Curtea de Conturi privind remedierea abaterilor constatate, în condiţiile insuficienţei şi ineficienţei formelor de control intern din cadrul entităţii.Conform documentelor prezentate de entitate, valoarea cheltuielilor cu primele acordate nelegal personalului CNADNR SA în perioada supusă controlului a fost de 804.471 lei,din care 311.260 lei în anul 2013, respectiv 493.211 lei în anul 2014”, se arată în documentul citat.

Persoanele care au aprobat plata nelegală a primelor către personalul CNADNR, au fostMircea Pop, fostDirector General (cu preluare de atribuţii) în perioada 03.07.2012–21.08.2013,Neaga Narcis Ştefan,fost Director General (cu preluare de atribuţii) în perioada 22.08.2013–08.12.2015 șiMaşala Ionuţ Laurenţiu,Director General adjunct la Departamentul finanțe și contabilitate din CNADNR (care a avut drept de semnătură în lipsa celor doi directori generali, n.noastră), singurul rămas în funcție dintre cei responsabili. Toți aceștia, “prin acordarea fără temei legal a primelor către personalul CNADNR SA au determinat prejudicierea bugetului companiei cu suma de 804.471 lei, creşterea nejustificată a cheltuielilor de exploatare şi diminuarea rezultatului patrimonial cu această sumă”, este verdictul specialiștilor.

*Explicații neconcludente

Ionuț Mașala a încercat să explice de ce a decis acordarea acestor prime, deși cheltuielile salariale depășiseră cu aproape 10 milioane de euro plafonul stabilit prin lege. “Temeiul legal în baza căruia au fost acordate şi plătite premii salariaţilor din cadruI companiei în perioada 2013-2014 a fost constituit de prevederile Contractelor Colective de Muncă în vigoare. Aşa cum aţi remarcat şi în nota de relaţii, în toate contractele sus menţionate se precizează că salariaţii companiei pot fi recompensaţi prin Decizia Directorului General, cu încadrarea în fondul de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli BVC. Cauzele depăşirii cheltuielilor cu salariile realizate faţă de cele prevăzute în BVC pentru anii 2013 şi 2014 au fost explicate de către conducerea CNADNR SA în minuta nr. 92 73416 pe 26.10.2015 încheiată cu echipa de control a Curţii de Conturi”. Argumente similare au adus, în fața inspectorilor Curții de Conturi, și cei doi foști șefi ai CNADNR, Mircea Pop și Narcis Neaga: “Depăşirile prevederilor bugetare anuale ale cheltuielilor de natură salarială s-au datorat necesităţii plăţii drepturilor salariale prevăzute de Codul Muncii, Contractele colective de muncă în vigoare şi contractele individuale de muncă semnate între angajator şi angajat. Un impact semnificativ a avut plata orelor suplimentare. Atât conducerea executivă a companiei, cât şi Consiliul de Administraţie, au avut cunoştinţă de faptul că prevederile bugetare referitoare la cheltuielile cu salariile vor fi depăşite în fiecare dintre cei doi ani”.

*Divergența nu a fost stinsă

Echipa de inspectori ai Curții de Conturi au considerat netemeinice explicațiile oferite de către Mașala. “Din execuţia bugetară pe anul 2013 rezultă depăşirea fondului de salarii aprobat cu suma de 14.070.610 lei, iar din execuţia bugetară pe anul 2014 rezultă depăşirea fondului de salarii aprobat cu suma de 27.449 950 lei. Întrucât, potrivit Contractului colectiv de muncă aplicabil, salariaţii companiei pot fi recompensaţi prin Decizia Directorului General, cu încadrarea în fondul de salarii prevăzut în bilanțul de venituri și cheltuieli, acordarea şi plata premiilor s-a efectuat fără temei legal. În răspunsul la nota de relaţii se recunoaşte depăşirea cheltuielilor cu salariile faţă de nivelul aprobat, dar acordarea primelor nu este considerată o cauză a acestei depăşiri. Această interpretare nu poate fi reţinută de echipa de control întrucât, chiar dacă efectuarea cheltuielilor cu premiile acordate salariaţilor nu reprezintă principala cauză care a determinat depăşirea prevederilor bugetare aprobate, acestea sunt incluse în cheltuielile cu salariile acordate. Prin urmare, urmărirea încadrării în prevederile bugetare aprobate trebuia efectuată pe total cheltuieli salariale, iar acordarea premiilor trebuia efectuată numai în condiţiile încadrării în fondul de salarii aprobat. Aceleaşi argumente au fost transmise prin notele de relaţii solicitate domnului Mircea Pop şi domnului Neaga Narcis Ştefan. Din considerentele prezentate mai sus, echipa de control nu a reţinut justificările prezentate”, se arată în raport.

Inspectorii Curții de Conturi mai precizează că “în timpul controlului nu au fost luate măsuri de înlăturare a abaterii constatate, iar, în urma procesului de conciliere, abaterea a rămas în divergenţă, reprezentanţii entităţii controlate menţinându-şi punctul de vedere”.

*Se cere recuperarea prejudiciului

Inspectorii au arătat că toți cei mențonați ar trebui să fie trași la răspundere pentru grave abateri în ceea ce privește cheltuielile ilegale făcute în cadrul CNADNR. „Întrucât nu au fost prezentate argumente suplimentare, echipa de control îşi menţine constatarea. Societatea nu a respectat disciplina financiară privind cheltuielile salariale şi nu a utilizat veniturile proprii în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate. Recomandările auditorilor publici externi cu privire la măsurile concrete ce se impun a fi luate în vederea înlăturării erorilor/abaterilor constatate sunt: conducerea societăţii va lua măsuri privind stabilirea întinderii prejudiciului determinat de plata nelegală a premiilor acordate salariaţilor din fondurile de salarii pe anii 2013 şi 2014 şi recuperarea acestuia, inclusiv a foloaselor nerealizate, în condiţiile legii”, este verdictul Curții de Conturi. Până la stabilirea vinovaților pentru prejudiciul adus companiei,Direcţia Generală de Inspecţie Economico-Financiară din cadrul ANAF a comunicat rezultatele verificărilor efectuate. Potrivit acestora “entitatea (CNADNR, n.noastră) a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 40.000 lei. Cauzele abaterilor constatate constau în nerespectarea disciplinei financiare la nivelul entităţii, încălcarea prevederilor legale de către conducerea executivă a societăţii şi de către personalul cu atribuţii în urmărirea execuţiei bugetare cu privire la încadrarea indicatorilor bugetari în limitele maxime aprobate prin bugetele de venituri şi cheltuieli”.

Există două variante pentru recuperarea prejudiciului: suplimentările salariale să fie recuperate de la angajații care au beneficiat de ele sau direct de la cei vinovați: Mircea Pop, Narcis Neaga și, în primul rând, Ionuț Mașala, cel care, prin funcția și expertiza sa, ar fi trebuit să se opună depășirii fondului de salarii.

Petre BĂDICĂ

*CASETA

Abateri financiare la toți indicatorii

Abaterile constatate de către Curtea de Conturi nu se rezumă doar la acordarea unor salarii peste plafonul admis sau a unor bonusuri și prime nelegale. Ele sunt mult mai ample și cuprind toți indicatorii contabili ai CNADNR:

Valoarea estimată a abaterilor de la legalitate şi regularitate privind execuţia bugetară a fost de 661.303 miilei în anul 2013 din care:

-13.845 mii lei, valoarea estimată a cheltuielilor de natură salarială efectuate peste limita maximă aprobată prin buget;

-582.934 mii lei, valoarea estimată a plăţilor restante peste nivelul aprobat prin bugetul de venituri şi cheltuieli;

-41.575,60 mii lei, depăşirea indicatorului ”Creanţe restante” aprobat prin buget;

-22.948,20 mii lei, valoarea estimată a angajamentelor legale pentru investiţii efectuate peste limita creditelor bugetare repartizate de ordonatorul principal de credite.

Valoarea estimată a abaterilor de la legalitate şi regularitate privind execuţia bugetară a fost de 71.116 mii lei în anul 2014 din care:

-25.875 mii lei, valoarea estimată a cheltuielilor de natură salarială efectuată peste limita maximă aprobată prin bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014;

-36.883,20 mii lei, depăşirea indicatorului ”Creanţe restante” aprobat prin buget;

-8.358,34 mii lei, valoarea estimată a angajamentelor legale pentru investiţii efectuate peste limita creditelor bugetare repartizate de ordonatorul principal de credite.

Sursa : tirmagazin.ro